Într-o eră în care stocăm mii de poze în telefoanele mobile și social media a acaparat comunicarea, farmecul fotografiei analogice pare o amintire exotică. În Moineștiul anilor ’80 și ’90, a face o poză necesita o vizită la studioul foto central.
Fie că era vorba de poza pentru buletin, o diplomă școlară sau o amintire de la nunta sărbătorită la Căminul Cultural, fotografii profesioniști te așezau sub lumini puternice, în fața unor fundaluri pictate. Timpul de așteptare pentru developarea filmelor fotografice dădea o valoare uriașă fiecărui cadru printat pe hârtie lucioasă, care ajungea apoi cu sfințenie în clasicul album de familie din vitrină.