Siguranța pe străzile propriului oraș nu ar trebui să fie un lux, ci un drept fundamental garantat de administrația locală. Cu acest scop teoretic a fost înființată și dotată Poliția Locală în Municipiul Moinești. Însă, la mijlocul anului 2026, sentimentul general de nesiguranță al cetățenilor a atins cote alarmante. Deși pe hârtie instituția se bucură de bugete generoase, de mașini noi și de echipamente moderne, realitatea din cartierele mărginașe și chiar din centrul orașului la lăsarea întunericului arată un eșec operațional masiv. Această investigație explică de ce, deși plătim taxe uriașe, moineștenii se simt adesea singuri în fața pericolelor.
Bugete colosale pentru parcări și paza primăriei
Când analizăm bugetul anual aprobat de Consiliul Local Moinești pentru Poliția Locală, sumele sunt amețitoare. Milioane de lei se duc anual pe salarii, sporuri de hrană, norme de echipament și carburant. Însă care este „randamentul” acestei investiții din banii noștri?
Dacă urmărești activitatea zilnică a echipajelor, vei constata că o mare parte a efectivelor este blocată în sarcini pur birocratice sau de pază fixă a clădirilor administrației (Primăria, judecătoria, anumite parcuri centrale în timpul zilei). Restul agenților sunt adesea văzuți patrulând exclusiv cu mașina pe bulevardele principale, având ca principală și aproape unică activitate amendarea șoferilor pentru parcări neregulamentare. Aceasta este o activitate profitabilă pentru încasările la buget, desigur, dar nu are absolut nicio legătură cu menținerea ordinii publice și prevenirea infracțiunilor grave.
Teroarea nocturnă și dispariția patrulelor pe jos
Problema majoră, reclamată disperat de cetățeni, este absența totală a polițiștilor locali de pe străzile lăturalnice și din cartierele cu risc odată cu lăsarea întunericului. Exact în momentul în care bandele de minori înarmați își fac apariția în parcuri sau în zonele mai slab iluminate, echipajele Poliției Locale sunt fie invizibile, fie acționează cu o întârziere condamnabilă.
„Am sunat la dispecerat noaptea târziu pentru că un grup de tineri beți distrugeau băncile de la locul de joacă din spatele blocului și urlau. Mi s-a răspuns sictirit că au un singur echipaj pe teren și e în altă parte. Au ajuns după 40 de minute, când nu mai era nimeni acolo. Dacă ieșeam eu la ei, mă băgau în spital. De ce îi mai plătim?” ne-a relatat un locatar din cartierul Lucăcești. Patrula „la pas” (pe jos) – cel mai eficient mijloc de a crea contact cu cetățeanul și de a descuraja micii infractori – a dispărut complet din fișa postului, polițiștii preferând confortul autoturismului de serviciu dotat cu aer condiționat.
Eșecul sistemului video „Smart City”
O altă scuză frecventă a conducerii Poliției Locale este bazarea pe sistemul de supraveghere video al orașului, cumpărat recent cu sume uriașe din bani publici. În teorie, zecile de camere ar trebui să acționeze ca un „Ochi al lui Big Brother”, detectând imediat o altercație și trimițând un echipaj la fața locului. În practică, dispeceratul video funcționează adesea doar ca o arhivă post-factum. Ecranele nu sunt monitorizate activ în timp real de suficient personal antrenat pentru a opri o infracțiune în desfășurare. Camerele sunt folosite doar a doua zi, dacă Poliția Națională cere imagini pentru un dosar penal deja deschis. Banii au fost cheltuiți pe hardware, dar factorul uman care ar trebui să îl folosească preventiv este absent.
Nevoia unei reforme din temelii
Dacă Poliția Locală Moinești vrea să recâștige respectul comunității, trebuie să coboare din mașini. Cetățenii cer patrule mixte (pe jos) în cartierele marginase, prezență fizică vizibilă la ieșirea elevilor de la liceele unde fenomenul consumului de substanțe a explodat, și un timp de reacție la apelurile nocturne de sub 5 minute. Nu avem nevoie de o instituție care doar vânează amenzi de parcare, ci de o forță reală de protecție. În caz contrar, milioanele de lei pompate anual din buzunarul moineșteanului reprezintă doar o pomană politică pentru un serviciu public profund deformat.