Evenimentele din decembrie 1989 au avut un ecou întârziat, dar profund în orașele industriale de provincie. La Moinești, vestea fugii lui Ceaușescu s-a răspândit ca fulgerul printre muncitorii de la schimbul 1 de pe schelele petroliere și din fabricile locale.
Spre deosebire de marile orașe unde s-a lăsat cu vărsare de sânge, tranziția la Moinești a fost pașnică. Oamenii s-au strâns în centrul orașului, au înlăturat simbolurile comuniste de pe sediul vechii primării și al partidului, formând primele comitete ale Frontului Salvării Naționale (FSN) din rândul inginerilor și profesorilor respectați. Deși entuziasmul a fost uriaș, puțini anticipau atunci prețul dur al tranziției capitaliste: prăbușirea lentă a industriei mamut și valurile de șomaj care aveau să lovească orașul în anii '90.