La finalul acestei treceri în revistă a istoriei locale, ne confruntăm cu o întrebare vitală: ce urmează? Moineștiul a fost un sat de fântânari, o stațiune balneară de burghezie, un leagăn al avangardei DADA și, mai presus de toate, o forță industrială bazată pe petrol.
Epoca industrială masivă s-a încheiat. Zăcămintele s-au diminuat, iar marile fabrici s-au închis. Pentru a nu deveni un simplu „oraș dormitor” sau un azil pentru pensionari, Moineștiul trebuie să își reinventeze identitatea. Experții în dezvoltare urbană sugerează că viitorul stă într-o economie mixtă: turism cultural și de sănătate, servicii medicale de excelență (sprijinite de Spitalul Municipal) și sprijinirea micilor antreprenori din agricultură și tehnologie. Doar acceptând că trecutul glorios este o fundație, nu o ancoră, orașul poate scrie următorul capitol al istoriei sale.