Conceptul de „Smart City” a fost transformat dintr-o strategie de modernizare a serviciilor publice într-un paravan perfect pentru drenarea bugetelor locale. În dorința declarată de a oferi cetățenilor acces rapid și digitalizat la plata taxelor, depunerea cererilor și transparență decizională, administrația din Moinești a pompat sume colosale în infrastructura IT. Rezultatul, investigat pe parcursul lunii aprilie de specialiștii publicației noastre, este un dezastru tehnic, garnisit cu facturi exorbitante de sute de mii de lei.
Site-ul primăriei: O temă gratuită facturată cu zeci de mii de euro
Conform datelor oficiale extrase din registrele financiare, Primăria a contractat în 2025 o firmă din București, înființată cu doar șase luni înaintea licitației, pentru „Revizuirea, optimizarea și dezvoltarea noului portal web al instituției și implementarea unor module de e-guvernare”. Valoarea contractului atribuit direct: echivalentul a 45.000 de euro.
Auditul tehnic realizat de echipa Moinesti.biz a scos la iveală faptul că platforma livrată nu este un software personalizat sau sigur, ci o simplă instalare a platformei WordPress, pe care a fost aplicată o temă comercială (șablon de design) care costă aproximativ 59 de dolari pe piața liberă. Modulul de „e-guvernare” pentru depunerea petițiilor este un simplu formular de contact gratuit, nesecurizat, care trimite un e-mail către un funcționar. Banii contribuabililor s-au evaporat într-o soluție tehnologică pe care un student la informatică ar fi putut să o implementeze într-un singur weekend, la o fracțiune infinitezimală din cost.
Hardware la preț dublu și servere fantomă
Partea de software reprezintă doar vârful aisbergului. Jaful cu adevărat masiv s-a desfășurat în sectorul achizițiilor de componente hardware. Analizând facturile aferente programului de digitalizare a arhivei instituției, am descoperit că Primăria a achiziționat servere de stocare, calculatoare de birou și licențe antivirus. Comparând prețurile din contractul de achiziție publică cu prețurile practicate la liber de marii retaileri de electronice, am identificat un adaos mediu de 250%.
Un simplu laptop de birou, care în magazin costă 2.500 de lei, a fost facturat instituției cu peste 7.000 de lei bucata, sub pretextul unor presupuse „servicii de instalare și garanție extinsă”. Mai mult, o parte din serverele de date, plătite la sfârșitul anului pentru a nu pierde execuția bugetară, nu sunt nici măcar folosite. Ele zac în cutii, sigilate, într-o magazie neventilată, deoarece instituția nu a angajat personal calificat pentru a le configura și întreține, deși firma furnizoare a încasat bani grei exact pentru instalarea lor.
Corupția cibernetică și tăcerea autorităților
Acest nivel de fraudare a banilor publici este protejat de analfabetismul digital al auditorilor financiari. Inspectorii de la Curtea de Conturi, care vin anual să verifice hârtiile primăriei, se uită doar dacă procedura de achiziție are toate semnăturile și dacă facturile sunt plătite la timp. Neavând expertiză IT, ei nu pot evalua dacă un „modul software de agregare baze de date” de 20.000 de euro chiar există fizic sau este doar un șir de cuvinte pompoase pe o factură. Până la constituirea unei direcții specializate de criminalitate cibernetică și financiară în cadrul DNA, digitalizarea la nivel local va rămâne doar un instrument modern și nedetectabil de îmbogățire rapidă pentru firmele conectate la butoanele puterii.