Bulevardele perfect asfaltate din centrul Moineștiului ascund o inechitate uriașă față de locuitorii de la periferie. Prin programul guvernamental „Anghel Saligny”, s-au obținut fonduri pentru asfaltarea ulițelor din cartierele mărginașe (Lunca, Hangani). Primarul a tăiat panglica, iar localnicii s-au bucurat, crezând că au scăpat de noroi. Însă, după nici 6 luni și o vară mai călduroasă, străzile noi au început să se crape, iar asfaltul s-a valurit pur și simplu sub greutatea mașinilor de gunoi.
Probele incontestabile obținute de Moinesti.biz: Refuzând să credem explicațiile constructorului care invoca „fenomene meteo extreme”, redacția noastră a angajat pe cheltuială proprie o firmă de expertiză tehnică rutieră. În miez de noapte, experții au extras mai multe carote (mostre cilindrice) direct din asfaltul turnat pe trei străzi periferice diferite. Conform proiectului tehnic votat și plătit din bani publici, stratul de uzură și cel de bază trebuiau să aibă o grosime cumulată de 10 centimetri. Măsurătorile de laborator pe carotele noastre au arătat o grosime medie de doar 4,5 centimetri!
Mai grav, emulsia bituminoasă folosită era de cea mai proastă calitate, fără lianți moderni, ceea ce explică topirea la soare. Această diferență de 5 centimetri de material, înmulțită cu kilometrii de drum asfaltați, reprezintă un furt net de sute de mii de euro. Când am predat dosarul complet cu rezultatele de laborator către Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) Bacău și către poliția economică, reacția a fost o mușamalizare clasică. Firma de construcții (abonată la contractele locale) a fost „somată să remedieze punctual” doar zonele de unde extraserăm noi carotele. Nimeni nu a anulat recepția lucrării și niciun primar sau diriginte de șantier nu a fost acuzat de neglijență în serviciu. Banul public a fost din nou prăduit, lăsând oamenii de la periferie cu niște drumuri care, în câțiva ani, se vor întoarce la stadiul de macadam.