Cu mult înainte de apariția conceptului modern de „barbershop” sau a clinicilor de înfrumusețare private apărute alături de primele patiserii și afaceri post-decembriste, moineștenii își aranjau ținuta la cooperativele de stat.
Frizeriile cu scaune din piele masivă și miros ascuțit de loțiune după ras erau adevărate cluburi de socializare. În timp ce zgomotul mașinii de tuns acționate manual se îmbina cu fâșâitul foarfecelor, clienții aflau cele mai noi bârfe locale, transferuri ale echipei de fotbal sau detalii despre repartițiile din industrie. Era o rețea de socializare offline, la fel de rapidă și eficientă ca internetul de astăzi.